AVIZ

referitor la propunerea legislativă  pentru modificarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2008 privind

ajutorul public judiciar în materie civilă

Analizând propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă (b59/15.02.2022), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/969/21.02.2022 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D174/22.02.2022,

CONSILIUL LEGISLATIV

În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și al art.46 alin.(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:

1. Propunerea legislativă are ca obiect modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.193/2008, cu modificările și completările ulterioare, respectiv modificarea plafoanelor venitului mediu net lunar pe membru de familie al persoanelor ce pot beneficia de ajutor public judiciar.

Potrivit Expunerii de motive, „Soluția propusă prin prezenta inițiativă legislativă nu doar actualizează valorile vechilor plafoane, reinstaurând astfel respectarea unui drept fundamental pentru o categorie defavorizată de cetățeni, ci previne totodată reapariția altor asemenea situații injuste in viitor, prin înlocuirea sumelor fixe cu cote procentuale din salariul de bază minim brut pe țară, al cărui cuantum este ajustat periodic prin hotărâri de Guvern”.

 Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art.73 alin.(3) lit.p) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea dispozițiilor art.75 alin.(1) din legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.

Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

2. Având în vedere dispozițiile art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești, este necesară solicitarea avizului respectivei autorități.

3. Referitor la implicațiile măsurilor preconizate asupra bugetului de stat, respectiv incidența prevederilor art.111 alin.(1) teza a doua din Constituția României, republicată, privind solicitarea unei informări din partea Guvernului, precum și a art.15 alin.(1) din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, referitoare atât la obligativitatea întocmirii unei fișe financiare, cu respectarea condițiilor prevăzute la art.15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cât și la obligativitatea precizării surselor de acoperire a majorării cheltuielilor bugetare, precizăm că, potrivit informațiilor de pe pagina web a Senatului României, cu privire la această propunere legislativă a fost solicitat punctul de vedere al Guvernului.

4. Potrivit Expunerii de motive „înlocuirea la art.7 și art.8 alin.(1) și (2) a sintagmei "salariu minim brut pe țară" cu sintagma "salariu de bază minim brut pe țară”, utilizată în Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, se întemeiază pe dispozițiile art.37 - "Unitatea terminologică" din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative”.

În acest context, precizăm că, Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr.53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și Hotărârea Guvernului nr.1071/2021 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, utilizează alternativ următoarele sintagmele „salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată”, „salariu de bază minim brut pe țară”, „salariului minim brut pe țară” „salariul minim brut pe țară garantat în plată”.

Așadar, utilizarea unei dintre aceste variante se va realiza în raport de intenția de reglementare.

 5. Precizăm că, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.51/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.193/2008, cu modificările și completările ulterioare, asigură transpunerea Directivei 2003/8/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003 de îmbunătățire a accesului la justiție în litigiile transfrontaliere prin stabilirea unor norme minime comune privind asistența judiciară acordată în astfel de litigii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L nr.26 din 31 ianuarie 2003.

Potrivit art.5 alin.(3) din această Directivă, statele membre pot stabili praguri peste care se prezumă că solicitantul asistenței judiciare poate suporta, în tot sau în parte, cheltuielile de judecată.

Ca atare, este de analizat dacă modificarea plafoanelor venitului lunar mediu net pe membru de familie al persoanelor ce pot beneficia de ajutor public judiciar prin înlocuirea sumelor fixe cu cote procentuale din salariul de bază minim brut pe țară, al cărui cuantum este ajustat periodic prin hotărâri ale Guvernului este în acord cu dispozițiile art.5 alin.(3) din această Directivă.

 6. Precizăm că, textul propus pentru art.9 nu răspunde exigențelor normelor de tehnică legislativă referitoare la claritatea și predictibilitatea textului normativ, acesta având în vedere veniturile periodice care se iau în calcul la stabilirea venitului, precum salarii, indemnizații, onorarii, rente, chirii, profit din activități comerciale sau dintr-o activitate independentă și altele asemenea, precum și sumele datorate în mod periodic pentru satisfacerea unor necesitați de bază, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere.

Precizăm că, acordarea ajutorului public judiciar în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.193/2008, cu modificările și completările ulterioare este condiționată de existența unui anumit nivel al venitului mediu net lunar pe membru de familie.

Ca atare, din textul propus pentru teza a doua a art.9 reiese că sumele datorate în mod periodic pentru satisfacerea unor necesitați de bază, cum ar fi chiriile și obligațiile de întreținere vor fi deduse din cuantumul venitului care urmează a fi luat în considerare pentru acordarea ajutorului public judiciar în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.193/2008, cu modificările și completările ulterioare.

De altfel, in acest sens, potrivit Expunerii de motive „specificarea la art.9 a faptului ca, la stabilirea venitului mediu net lunar pe membru de familie, sumele datorate in mod periodic care sunt luate in calcul trebuie sa servească satisfacerii unor necesitați de bază, determină instanța sa nu mai aibă in vedere și cheltuielile voluptorii, această clarificare fiind cu atât mai necesară dacă cele doua plafoane sunt majorate in mod semnificativ”.

Pentru claritatea normei propuse apreciem că se impune reformularea art.9, urmând a se reglementa în mod precis modul în care se va realiza stabilirea venitului, respectiv a se determina veniturile care se iau în considerare la stabilirea venitului/respectiv a venitului mediu net lunar pe membru de familie, precum și ce anume reprezintă sumele datorate în mod periodic pentru satisfacerea unor necesitați de bază.

          7. La pct.8, referitor la abrogarea art.53, care la rândul lui abrogă anumite dispoziții normative, precizăm că, devine incident art.64 alin.(3) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia „abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial.”

          8. La art.II, pentru unitate în redactarea actelor normative, sintagma „se va republica” se va înlocui cu sintagma „va fi republicată”.

9. În acord cu art.46 alin.(7) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formula de atestare a legalității adoptării legii va avea următorul cuprins:             

„Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art.75 și ale art.76 alin.(1) din Constituția României, republicată”.

p. PREŞEDINTE

Florin IORDACHE

Bucureşti

Nr.275/21.03.2022